Legea 119/1948

Interpretarea corecta, adevaratele efecte

Legea 119/1948 nu a fost interpretata si aplicata corect.

Abordarea noastra deschide cai numeroase de valorificare a drepturilor dvs., iar efectele acesteia sunt incredibile.

Multe averi de dupa 90 se vor intoarce unde le e locul.

Critica prevederilor legii 10/2001 cu privire la nationalizarea din 1948

Legea 10/2001 u are nici o legatura cu nationalizarea principalelor mijloace de productie.

Statul nu a fost niciodat proprietarul imobilelor apartinind societatilor supuse nationalizarii din 1948.

Nici un fel de instrainare imobiliara cu statul in pozitia proprietarului nu este legala.

Relatia dintre legea 119/1948 si legea 15/1990

Analiza corecta a raportului dintre aceste doua norme ne va duce la concluzia ca dreptul unitatilor socialiste de stat asupra bunurilor nu este un cadou al statului sub forma dreptului de administrare directa ci o limitarea brutala a dispozitiei specifice proprietatii, pe care aceste entitati nu au pierdut-o niciodata.

Legile privatizarii care oblige societatile comerciale, urmare a procedurilor hg. 834/1991, sa plateasca statului contravalaorea terenurilor si constructiilor sunt total nedrepte si inechitabile. Statul nu a fost proprietar. Nu i se cuvin aceste sume de bani.

Decretul 92/1950 si alte norme asemanatoare

Despre nulitatile instrainarilor in temeiul legii 112/1995 si alte titluri (art 46/10/2001)

Cei care au pretins ca in Romania coruptia se face prin lege au dreptate.

Legi precum 112/1995 si 10/2001 au mutilat si deformat dreptul civil.

Regimul nulitatilor absolute a devenit o strutocamila, pentru a servi bunul plac si interesele unor nechemati in fruntea mesei.

Art. 46 alin. 2 si 5 din legea 10/2001 sunt niste grotesti facaturi ale unor pseudo juristi.

Din pacate doctrina si practica unor jurisit nevertebrati a bagat intregul sistem de drept intr-un haos deplin.

Lipseste doar curajul si vointa practicantilor responsabili de drept.

Va fi foarte lesne de demontat nelegalul, ilogicul si imoralul demersului juridic de pina acum.

Despre corecta interpretare a art 46 aliniatul 2 din legea 10/2001

In chiar forma in care este redactat art. 46 din legea 10/2001 inseamna cu totul altceva decit practica si doctrina actuala pretind.

In primul rind ca art. 46 in anasamblu si in special alin. 2 instituie principiul prezumtiei de nulitate absoluta a instrainarilor facute de stat cind preluarile de la fostii proprietari au fost fara titlu valabil.

De la acest principiu exista o exceptie, respective cind subdobinditorul este de buna credinta.

Numai ca exceptia bunei credinte nu il fereste pe subdobinditor de toate nulitatile absolute. El va fi exceptat doar de la regimul prezumtiei nulitatii absolute, ca prezumtie absoluta reglemetata de art. 1200 pct. 1 din c.civ..

Aceasta inseamna ca numai instrinarile statului catre subdobinditorii de buna credinta pot face obiectul litigiilor de nulitate absoluta de drept comun, celelalte vor cadea sub puterea prezumtiei absolute de nulitate astfel cum prevede art. 1200 pct. 1 c.civ. in raport de art. 46 alin. 2 din legea 10/2001.

O asemea abordare face ca procentul corectitudinii solutiilor tuturor instantelor romanesti sa fie probabil sub 1%.

Astazi daca pretinzi ca statul nu a vindut lucrul sau, vine unul iti ride in fata ca e de buna credinta, si instantele romanesti sunt de acord, cofnundind dreptul cu buna credinta si in general consfiintind o varza.